” ARTE MICI” 2011

83

 

de Florin Preda-Dochinoiu

Salonul Naţional de Pictură „ ARTE MICI”    se vrea un elogiu spiritual dedicat copilăriei. Se vrea, nu numai un descoperitor de imagini, dar, și un interpret corect al acestora, capabil să pună în valoare, fără a distruge, construcția simbolurilor pure.
Acum un an, la 25 martie, lua ființă   Salonul de Pictură  „ ARTE MICI”   cu un format neobișnuit al geografiei de organizare și expunere : sediul Poliției municipiului Motru ( spațiul nefiind ales întâmplator ci datorită aniversării a 188 de ani de la înființarea Poliției Române și  ca un semnal față de atitudinea neobișnuit de refractară a unor reprezentanți ai culturii gorjene care tratează arta ca un pamflet cotidian, punând în spațiul artistic evenimentele din lumea politică).
Prima ediție a fost un succes, vreme de zece zile s-au înscris 125 de concurenți, cu 200 de lucrări de pictură. Au fost acordate 21 de premii ,104 diplome de onoare și 15 „titluri de noblețe”.
Ediția din 2011, este ediția în care a existat ceva, ceva care a separat copii de cei care nu mai sunt, punând povara pe jocul acestora apreciându-i pentru ceea ce merită și mai ales pentru curajul de a ilustra ideea formării unei culturi fără granițe
Anul acesta au fost înscriși 157 de artiști cu peste 500 de lucrări de pictură. Artiștii înscriși și-au pus pe hârtie, pânză sau carton propria personalitate, care exprimă perspectiva spațiului unde trăiesc. Ei au inventat o lume unică , cu întâmplări banale ridicate la nivel de simbol, cu personaje care fac incursiuni în   fantasticul  ironiei și umorului …
Nicole Alexandra Măgală din Slatina tratează, la vârsta de 4 ani, soarele ca pe-un personaj figural într- un joc  dublu definitoriu și încântător.
Tonul cromatic deschis combinat cu desenul schițat al subiectului ne ofera imaginea „ mințită” a PEGASULUI căruia Nicole Maria Tutunaru a „uitat”să-i picteze aripi. Are un desen sigur care-i reflectă, probabil, personalitatea, ceea ce o face să gasească mereu rezolvarea  unor probleme plastice cu mijloace de expresie simple.
La Vasile – Alexandru Voicu se observă  modestia prin care tratează suprafața într-o compoziție care nu putea fi născuta decât în lumea satului și copilăriei.
Cu mesteșug, Andeea Mihaela Burtea și Andreea-Valentina Goncea mânuiesc cărbunele și creionul , dar din păcate competiția nu este una de grafică  ….
Ionela-Diana Apetrei încearcă să scape de influența tatălui-profesorului, de împătimirea peisagistică („Peisaj”) și cercetează organizarea unor suprafețe picturale subordonând structuri figurative  în stilizări decorative ( „Vază cu flori”) trimițând la modelul vitralilor, precum și la clișeele religioase.
Eduard-Andrei  Chițulescu prezintă trei lucrări de pictură, una în tehnica  acrilic pe pânză ( unde grupul de forme volumetrice scoate în evidență dominanta cromatică : albastru) și două în aceeaşi tehnică dar pe hârtie unde predomină pata dirijată. Ceea ce surprinde este felul în care, la cei 8 ani ai sai,  atribuie elemnentelor, care compun spațiul plastic, culori sau însușiri ireale ( „măr alb, frunze albastre” etc.)
Horia-Florin Drăgoescu folosește cu nonșalanță uleiul pe pânză lăsând impresia că este  un cunoscător al tehnicilor picturale, experimentând semne și mesaje de factură modernă care dovedesc încercarea artistului de a ieși din limitele unei viziuni copilărești
Surprinzător este tânărul artist Ștefan Burghel, care încearcă teme destul de îndrăznețe , cu elemente extrase din recuzita deja consacrată (Maica Domnului cu Pruncul,  Natură moartă, etc.) pe care le pune într-o armonie cromatică experimentală.
Eva-Alexandra Munteanu şi Bianca  Pantelimon atrag atenția, de la început, cu forma de prezentare a lucrărilor , care dau o notă maximă în procesul de evaluare exterioară. Dialogul interior este dat de sensibilitatea și spontaneitatea elementelor cu care populeaza spațiul artistic, specific vârstei și de modul cum    jonglează  elemenele cromatice („curcubeu negru”,  „soare cu fluturi”,  „maci în vază verde” etc.)
Încercând originalitatea Ana-Maria Modan prezintă maniera în care aplică culoarea pe alb ca într-un joc spontan de fuziune. Debordant de interesantă este puterea de lucru a artistei care a prezentat un portofoliu cu circa 20 lucrări.
Mehedințeanca Lidia Andrei aduce prin temele lucrărilor prezentate, aerul retoric de munte cu un suflu suav de primavară , ca o confesiune necesară întregirii personalității sale artistice.
Flavius Manolescu tratează pictura  ca o investigare a propriei copilării, fără un alfabet personal și fără radiografii halucinante. Ne arată limpede  că vioara, pensula și draperia trec prin aceeași metamorfoza de scoatere în evidența a formei ( a se vedea „ Natură statică cu vioară”) iar portetul de factură religioasă ne duce cu gândul la fresca răstignită în firida bisericilor de pe Valea Motrului.  Flavius Manolescu este pictor. Are de partea sa  lumea rurală plină de simboluri vizuale, ceea ce constituie un avantaj pentru adoptarea unui stil  care să-l definească și să-l reprezinte.
Lucrări interesante din punct de vedere cromatic au trimis și  Daria Mînea, Andra Stroe, Andrada Almariei, Andrei Răzvan Aldulescu, Roxana Madălina Bimbai, Cristian Berescu, Gabriela Petcu, Denisa Adelina Videscu, Oana Bianca Umbreș, Manescu Cătălin , Diana Giorgiana Paloș, Madalina, Bianca-Ștefania Boboescu Pațica , Iulia Enescu, Clara-Andreea Dincă, Valentin Ciuvăţ, Adelina Morjan și Gabriel Răzvan Pantelie, lucrări care nu sunt altceva decât compuneri, ipostaze ale unei lumi  imaginare integrată în realitatea juvenilă.
Pictura prin excelență transmite sensibilitate fiindcă se realizează prin mângâiere. Mângâierea copilăriei și copilăriile artistice sunt necunoscute celor neinițiați în paralelisme sufletești și celor care emit teorii de comparare despre ce au vrut să spună sau ce au făcut artiștii prezenți la acest salon.
Spre deosebire de alte manifestări de arta, Salonul Național de Pictură  „ARTE MICI”   este un eveniment important, nemenționat în agenda culturală  naționala (eveniment clandestin de pată, formă şi culoare), dedicat pictorilor cu vârste cuprinse între 3 si 15 ani şi nu un  campionat  al artiștilor plastici . Este o mișcare artistica care va lua o şi mai mare amploare în edițiile viitoare, pe fiecare an,  de Buna-Vestire  a Politiei Romane.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.